Proiect cultural iniţiat de Ministerul Turismului

Abandonat încă de pe vremea comunismului, complexul minier Moria a fost dat uitării pentru mai bine de treizeci de ani. Peste galeriile sale s-a aşternut tăcerea şi întunericul atotcuprinzător. Recent însă, o echipă de tineri specialişti angajaţi de Ministerul Turismului a demarat un proiect de inspiraţie tolkieniană de reabilitare turistică a celor două mari galerii, Moria I şi Moria II. Prin urmare, motto-ul proiectului e - folosind o butadă fericită - "AICI E MIJLOCUL PĂMÂNTULUI". Este doar primul pas dintr-un proiect mai larg ce are ca scop transformarea întregii Văi a Jiului într-un bazin cultural-turistic, poate cel mai întins din Europa. 

Ultimii cinci ani au însemnat nesfârşite ore de muncă asiduă la pereţii galeriilor şi abatajelor: peste trei sute de sculptori din toate colţurile ţării s-au străduit să recreeze sălile regelui Durin în toată splendoarea lor. Conform unui recent studiu istoric, în linia regilor daci de la Burebista la Decebal ar fi existat şi un Durin, bunic al lui Duras, tatăl ultimului rege al tracilor septentrionali. Prin împletirea fantasticului cu momente din istoria neamului se doreşte atragerea unor categorii cât mai diverse de potenţiali turişti.

1. Accesul.

Principala cale de acces spre complexul Moria urmează drumul European 79. La nici zece kilometri de obiectiv, echipa ministerului a instalat - cu acordul Poliţiei comunei Baniţa - un indicator ce "avertizează" turistul că se apropie de complex precum şi de existenţa unei taxe de intrare:

                                           (daţi click pe imagini pentru a le mări)

De-acolo, turistul va coti dreapta pe drumul judeţean 4, ce străbate de-a curmzişul falnica pădure de molid. La intrarea în defileu îl întâmpină un indicator cu urări de bun-venit şi câteva sfaturi pentru un sejur perfect.

2. Obiectivul

Odată ajuns înaintea porţilor Moriei, turistul este întâmpinat de mesajul regelui Durin, măiestuos inscripţionat în graiul vechilor populaţii din Pământul de Mijloc, redat şi deasupra pe o plăcuţă bilingvă de marmură. Pentru a i se deschide poarta, vizitatorul trebuie să dezlege o ghicitoare: "Rosteşte prieten şi intră". Din raţiuni de estetică şi meteorologie, ghişeul se află înăuntru, iar responsabilul cu biletele trebuie invocat cu formula "prietene, deschide". Merg şi formulele "pretene" sau "precine" dar nu şi sinonimul parţial "amice" sau gradele de rudenie "frăţioare", "frăţică" sau "vere". (Respectând o tradiţie mai veche, orcii nu sunt doriţi în mină). Dacă - din motive ce nu ţin de competenţa organizatorilor - responsabilul de la ghişeu nu aude invocarea, se va folosi un toiag lung de lemn pentru stimularea timpanelor.

3. Măsuri de siguranţă

Este bine ştiut că minele sunt obiective periculoase şi nu odată s-a întâmplat ca oameni experimentaţi să-şi piardă viaţa în accidente de muncă sau de altă natură. De aceea, echipa noastră a luat toate măsurile de precauţie pentru ca vizita turiştilor să fie lipsită de orice pericol. Galeriile alese pentru programul turistic au fost recent testate şi întărite, iar cele nedestinate vizitării au fost marcate cu semne precum  cel de mai jos (create şi ele în nota mitologiei tolkieniene). Acesta ar spune "Atenţie, nu pătrundeţi mai adânc, pericol de Balrog" (sau BARLOG de BALROG, dacă doriţi):

Totodată, pentru a evita alte tipuri de accidente, pereţii galeriilor destinate turiştilor au fost prevăzuţi cu lumini puternice în formă de torţe, care se aprind şi sting progresiv pe măsură ce grupul - condus de un ghid experimentat - trece de la un obiectiv secundar la altul. Totuşi, un sentiment de nelinişte trebuie să se strecoare în sufletul vizitatorului - altfel ar uita că se află într-o mină străveche, măcinată de războaie şi conflicte interne. Din acest motiv, şi din raţiuni de ordin financiar, scheletele minerilor căzuţi în puţuri sau intoxicaţi cu diverse gaze au fost lăsate la locul lor, ba unele au fost chiar expuse vederii cu ajutorul unor reflectoare cu luminozitate medie.

4. Transportul asigurat.

Pentru că accesul spre "Moria II" este destul de anevoios, organizatorii au pus la dispoziţia turiştilor un autobuz reabilitat, folosit în alte vremuri de minerii navetişti. Pe parbrizul lui a fost lipit un abţibild reprezentând un balrog, care, împreună cu lumina împrăştiată de faruri şi fumul gros împrăştiat de tobă, creează senzaţia autentică de slujitor al întunecatului Morgoth. Autobuzul va circula duminica şi de sărbători.

5. Noi locuri de muncă

Pe lângă avantajele turistice evidente, proiectul Moria creează noi locuri de muncă într-o zonă bântuită de şomaj. În urma unei selecţii atente, peste cinci sute de foşti mineri au fost aleşi pentru a juca rolul piticilor războinici şi constructori. Dintre criteriile de selecţie enumerăm înălţimea scăzută, greutatea şi experienţa în luptă. O parte din ei a primit arme şi coifuri "piticeşti", confecţionate special pentru acest proiect. Cum însă numărul de angajaţi a depăşit estimările iniţiale, celor veniţi ulterior li s-a permis să folosească armamentul din dotare. 

6 În final...

După cum spuneam şi în deschidere, proiectul Moria e doar primul dintr-o serie de proiecte cu tematică medieval-fantastică ce are darul să stârnească interesul şi să asigure fluxul  turistic în Valea Jiului. Până la realizarea acestui ideal însă, publicul este invitat să se bucure de frumuseţile ţării şi să descopere, alături de organizatori, pasiunea transformării unui univers fictiv în realitate.

Andrei Păcurar,

Assistant brand manager.